|
proza
|
Andrei Alex MIHĂESCU: “Cimitirul”
Mă uit în jur şi văd locul care se sperie de el însuşi. Cerul împodobit cu nori negri ce vin din partea cimitirului, pe un fundal albastru supărat, îi este milă de omenire, dar nu o iartă. Fac primul pas. Mă îndrept spre cimitirul din Suharău. Pământul încă mai zboară spre proaspătul mormânt. Crucea din lemn necăjit e îndreptată şi educată pentru veşnicie. Atmosfera apăsătoare şi sobră te apasă în provocări de producere a fricii. Intru în cimitirul ruginit cu gândul că nu e cimitir, îmi direcţionez corpul spre dreapta, trec peste câteva morminte şi ajung la oamenii înmaronaţi de întâmplare, fiind şi ei, măcar acum, în contemplare.
Murdari de pământul galben, dar mai murdari de tristeţe, îşi îndreaptă privirile spre mine. Văzând că eu sunt cerşetor, îmi întind uşor, ca şi cum nimic nu ar mai conta
[Continuare]
|
|
cronica literară
|
Este "Orbitor" cel mai bun roman românesc ?
„Adevărul literar şi artistic" a realizat un top 5 al celor mai bune romane româneşti apărute din 2000 până în prezent, pe baza opţiunilor exprimate de criticii literari Paul Cernat, Marius Chivu, Al. Cistelecan, Daniel Cristea-Enache, Mihai Iovănel, Ion Bogdan Lefter, Dan C. Mihăilescu, Simona Sora, Andrei Terian şi Alex. Ştefănescu. Conform acestui clasament, trilogia „Orbitor", de Mircea Cărtărescu (din care numai ultimele două volume au fost publicate după 2000, primul apărând în 1996), s-a situat pe primul loc, fiind considerat cel mai bun roman românesc al ultimilor zece ani. Pe locul al doilea se situează „Asediul Vienei" de Horia Ursu, urmat la 1 punct diferenţă de „Teodosie cel Mic", romanul lui Răzvan Rădulescu. Iată cum arată acest top5: 1). „Orbitor", de Mircea Cărtărescu (23 de puncte); 2). „Asediul Vienei", de Horia Ursu - (17); 3). „Teodosie cel Mic", de Răzvan Rădulescu - (16); 4). „Pupa Russa", de Gheorghe Crăciun - (15) şi 5). „Povestea Marelui Brigand", de Petru Cimpoeşu - (10). Întrucât opiniile criticilor mai sus pomeniţi sunt foarte diferite (în topul lui Alex. Ştefănescu nu figurează nici măcar unul dintre autorii clasaţi de "ALA" pe primele locuri), "Actualitatea literară", departe de a contesta această ierarhizare, vine să-şi exprime părerea despre "cel mai bun roman românesc".
[Continuare]
|
|
debut A
|
Nicoleta Sălbatecu: La margine de har
Nicoleta Sălbatecu s-a născut pe 2 aprilie 1975, în Oneşti, judeţul Bacău. A absolvit Colegiul de Biblioteconomie - Universitatea Transilvania din Braşov şi Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice, Universitatea Bucureşti. În prezent lucrează ca bibliotecară la Biblioteca "Radu Rosetti" din Oneşti. În copilărie a scris poezie, obţinând diverse premii la concursurile pioniereşti care se organizau pe-atunci ("Tinere condeie" , "Scriitori copiii" etc ). În 1990 a obţinut premiul al II lea la concursul de poezie "Moştenirea Văcăreştilor" din Târgovişte, din juriu făcând parte la acea vreme personalităţi literare precum Mircea Horia Simionescu şi Alexandru George. După o tentativă de proză în 2005, acum trei luni de zile a decis să atace din nou genul. Povestirea "La margine de har" credem că o recomandă în acest sens. Dacă va avea puterea de a-şi canaliza energiile şi talentul în această direcţie, suntem convinşi că va reuşi.
[Continuare]
|
|
revista revistelor literare
|
Revista revistelor literare
România literară: În numărul nouă, directorul revistei, criticul Nicolae Manolescu, în editorialul său, vorbeşte despre modele şi contramodele. Reputatul critic consideră că modele de azi sunt vedetele. Dintre vedete, la fete sunt privilegiate top – modelele şi cântăreţele, iar la băieţi, fotbaliştii şi băieţii răi. Directorul revistei revine cu articolul “Ce este o recenzie?”, recomandându-le tinerilor colaboratori “să facă efortul de a fi banali, exacţi, concişi”, căci “recenzia nu e neapărat expresivă, ci eficace”. Pe paginile din mijloc este publicat un interviu luat de Gellu Dorian poetului şi criticului Dorin Tudoran. Varianta integrală a interviului poate fi citită în revista “Hyperion”, care apare la Botoşani. Pagina de poezie este semnată de poetul arădean Vasile Dan. La rubrica „Cronica filmului”, criticul de cinema Angelo Mitchievici se arată entuziasmat de filmul de război “The Hurt Locker”, recent câştigător a numeroase premii Oscar. Autorul opune filmului artificial “Avatar” “adevăratul cinematograf focalizat pe relaţia umană directă şi profundă între personaje”.
[Continuare]
|
|
plastică
|
A 40-a ediţie a Salonului artelor vizuale
Joi, 11 martie 2010, la Galeria Pro Arte din Lugoj, a fost deschisă a 40-a ediţie a Salonului artelor vizuale. Au expus pictură, grafică, sculptură numeroşi artişti plastici din Timişoara, Lugoj, Reşiţa şi Turnu Severin. La începutul prezentării sale, criticul de artă Ioan Iovan a rememorat etapele care au dus la apariţia salonului: 1966, 1968 – expoziţii de grup ale pictorilor Silviu Oraviţan, Vladimir Streletz şi Tudor Tudan; 1972 – salon dedicat Republicii; 1970, 1971 – câte un salon al cenaclului artiştilor plastici. Criticul de artă a arătat apoi că salonul din 2012 este o privire de ansamblu, un tur de orizont asupra artelor plastice bănăţene. Sunt prezente toate generaţiile, iar nivelul artistic este ridicat, comparabil cu al saloanelor din Timişoara, Arad sau Baia Mare. Salonul reprezintă o bună parte a artei din Banat, o artă care se construieşte pe sine. După negaţii şi experimentalisme, ea conţine o identitate găsită, la care se lucrează din plin. Recentul salon dovedeşte deplin maturitate artistică a celor care expun. Fiecare artist a venit cu maximitatea valorică a momentului. Ansamblul lucrărilor este neaşteptat de unitar, de bogat, de variat. Într-un cuvânt, salonul este o sărbătoare a artei.
[Continuare]
|
|
autocritică literară
|
Nicolae Silade, de la "Visul în lucru" la "eternelia"
Anul 1989 s-a sfârşit cu acea revoltă controlată, la care nu am participat. În martie 1990, am devenit, la solicitarea lui Nicolae Toma, corector la Drapelul. Iată că tocmai în această lună se fac douăzeci de ani de jurnalistică. Douăzeci de ani în care nu am renunţat o clipă la „visul meu în lucru”: poezia. Simţind însă o oarecare incompatibilitate între poezie şi ziar, în 1994, pe când eram redactor-şef la Lugojul, ne-am adunat toţi poeţii lugojeni într-o carte: Cartea poeţilor, pentru nu mai fi etichetaţi, cum de fapt eram cu toţii, doar ziarişti.
Din câte ţin minte, grupajul meu de versuri, care cuprindea călătoria, poema silvană (I – VII) şi liturghia iernii) a fost destul de bine receptat de criticii Gheorghe Grigurcu şi Cornel Ungureanu. Ce ar mai fi de adăugat despre o carte al cărei titlu mi-e atât de drag? Că prietenul Claudiu Buciu-Bazalt ne-a părăsit mult prea devreme, în 2000, lăsând în urma sa un maldăr de manuscrise încă nepublicate, că Remus Valeriu Giorgioni a devenit prozator, iar Constantin Buiciuc - critic, că ceilalţi s-au pierdut pe drum sau au pierdut cărarea. Dar trebuie neapărat să spun că între coperţile acestei Cărţi a poeţilor ar fi trebuit să stea adevăraţi poeţi, dacă nu chiar
[Continuare]
|
|
semnal A
|
Brumar: Romanul Sentimente, de Felicia Mircea
Vă semnalăm în acest număr apariţia, la editura Brumar, din Timişoara, a romanului Sentimente, de Felicia Mircea. Autoarea a mai publicat piese de teatru pentru copii, scenarii de film pentru copii, romanele Aşteptarea, Visul, Speranţa. "Ce poveste puteam să aleg, decât una de dragoste. Este un subiect de neocolit, este vectorul vieţii noastre, dar şi unul din marile motoare ale literaturii. Toţi venim la literatură, la paginile vibrante în care e prezentă dragostea, pentru a ne confirma propriile sentimente", spune Felicia Mircea, iar Dumitru Rădoi concluzionează: "Pentru cititori această carte este poate surprinzătoare, având în vedere şi faptul că autoarea nu este cunoscută prea mult în ipostaza de romancier. Parcurgând-o, cititorului i se dezvăluie adevărata valoare a cărţii. Este o carte de suflet, în care mulţi dintre noi se pot regăsi. Este o carte a trăirilor profunde, redate într-o manieră unică, ceea ce dovedeşte un studiu profund în domeniul psihologiei, din partea autoarei. Dincolo de aceste considerente cu profunde dimensiuni sufleteşti, cititorului îi râmân în minte acurateţea şi stilul aparte prin care autoarea
[Continuare]
|
|
|
|
ICR,
Academia Română
Uniunea Scriitorilor din România,
Contemporary Romanian Writers,
Polirom,
Cartea Românească,
Humanitas,
Brumar,
Princeps Edit,
Vinea,
Corint,
Curtea veche,
Junimea,
Dacia,
Eminescu,
Paralela 45,
Litera,
LiterNet,
Cartier,
Noua literatură,
România literară,
Viaţa românească,
Convorbiri literare,
Reţeaua literară
Luceafărul,
Tribuna,
Familia,
Acolada,
Orizont,
Tomis,
Argeş,
Vatra,
Arca,
Astra,
Verso,
Poezia,
Ramuri,
Ateneu,
Apostrof,
Cuvântul
Secolul 21
Transilvania
Cafeneaua literară,
Suplimentul de Cultură,
Observator Cultural,
Bucovina Literară,
Sud-Est Cultural,
Contemporanul,
Dacia Literară,
Porto Franco,
Nord Literar,
Contrafort,
poezie.ro
ROcultura,
Club literar,
Felix Nicolau,
RoLiteratura,
Biblioteca de poezie,
Republica Cititorului de Proză,
Oglinda literară,
Editura Online,
|
direcţiunea revistei
Nicolae Silade, director
Constantin Buiciuc, redactor şef
Mircea Anghel, redactor şef-adjunct
Nicolae Toma, secretar de redacţie
Gheorghe Busuioc,
Marian Uţă,
Cornel Drinovan,
Ela Jakab,
Oana Izbaşa,
Remus Valeriu Giorgioni
|
|
