|
proza
|
Ioana Bogdan: “Anisia” (roman, fragmente)
A nimerit în preziua alegerilor pentru Parlamentul European. În timp ce sătenii se îmbătau cu ţuică, ca să se hotărască dacă votează a doua zi sau nu, Anisia era cerută în căsătorie, aşa de brusc şi inoportun, că a apucat-o un fel de ameţeală din care n-a mai ieşit multă vreme.
- Eu am 100.000 de euro într-un cont, două maşini, două apartamente şi o vilă în oraşul Paris, nu ştiu dacă ai auzit de el, e capitala Franţei. Şi aş vrea să fii soţia mea.
Anisia nu se putea împiedica să nu observe că bărbatul din faţa ei era frumos şi nici maşina pe care o parcase în faţa gardului nu era prea urâtă. Cu toate astea, a zis:
- Nu.
- Dar de ce?
[Continuare]
|
|
cronica literară
|
C-tin Buiciuc: Publicistica Anişoarei Odeanu (II)
Prozatoarea, poeta şi jurnalista Anişoara Odeanu (1912 – 1972) este cea mai cunoscută scriitoare din Lugoj. Despre primele ei romane, Într-un cămin de domnişoare” (1934) şi „Călător în noaptea de Ajun” (1936) a scris însuşi George Călinescu în “Istoria literaturii române de la origini până în prezent” (1941), subliniind caracterul de literatură a autenticităţii, urmând tehnica lui Camil Petrescu. Criticul remarcă şi versurile Anişoarei Odeanu, pe care le consideră “delicate, întemeiate pe un feeric caligrafic”. Mai ales în vremea când a fost în capitală, Anişoara Odeanu a dus o intensă activitate publicistică. A fost redactor la
[Continuare]
|
|
critică literară
|
Remus V. Giorgioni: O oglindă, două oglinzi...
Cartea colegului nostru Constantin Buiciuc, Oglinda lui Narcis – putem spune –a intrat deja în istorie, istoria literaturii bănăţene (şi nu numai…). A fost deja remarcată, s-au scris cronici la ea: critica criticii. Dar, pentru că această carte de referinţă a fost privită de către unii exegeţi într-o… oglindă deformatoare, ne-am gândit să facem un demers necesar. Deşi exegezele cuprinse între cele două coperte ale Oglinzii nu se cantonează într-un areal restrictiv, ci putem spune chiar că face un efort de integrare în limitele largi ale naţionalului – şi chiar universalului: la indicele de nume întâlnim, chiar la o răsfoire fugară nume sonore, ca: Giuseppe Arcimboldo, C-tin Argetoianu, Nicolae Balotă, Camil Baltazar, Roland Barthes, Sever Bocu, Barbu, Breban, Buzura, James Joyce, Giovanni Papini (ba chiar şi un preşedinte american!), trebuie să remarcăm pozitiv faptul că demersul critic al cărţii începe cu boema bănăţeană, marii poeţi care şi-au consumat drama/destinul pe aceste meleaguri, mulţi dintre ei trecuţi de ceva vreme în împărăţia umbrelor-Umbria: Ion Monoran („poetul intrat în istorii”), Adrian Derlea ("un poet liniştit”), lugojeanul Gheorghe Iancovici – primul
[Continuare]
|
|
inedit
|
Claudiu Buciu Bazalt: Aqua Forte
Cântec de haiduc//
1. Lacrima lui este calul/
Patria sa e la umbră//
Verdele îl paşte şi cucul/
îi populează singurătatea//
Întotdeauna pe drumuri/
având trei direcţii//
Pentru el se află undeva/
un loc de odihnă:/
în ochiul duşmanului//
2.
La poalele muntelui/
ca la ţâţa mumii//
La marginea râului/
ca-n poala iubitei –//
Pe dunga drumului/
umbra spânzurătorii –//
El muşcă dintr-un măr/
şi mărului îi creşte/
carnea la loc.
3.
Cuvintele sale au sunetul/
ce se aude iarna în păduri//
Gesturile îi sunt asemeni/
pietrei crăpate de ger//
Când e lângă duşman/
sloiuri îi plutesc pe suflet//
Nu pune mâna pe el!//
Te va arde/
ca
[Continuare]
|
|
debut A
|
Beatrice Popescu şi griurile sale colorate
S-a născut in 16.09.1991. Este redactor la revista pentru liceeni Teen Press (www.teenpress.ro) şi la revista Trimbulinzii, a Colegiului Naţional "Ion Creangă" Bucureşti.
A obţinut Premiul II pentru poezie în cadrul Concursului de Reviste, faza naţională. Este preşedintele Cenaclului Trimbulinzii al Colegiului Naţional "Ion Creangă".
Pasionată de jurnalism şi literatură, Beatrice Popescu încearcă prin acestea să descifreze mai degrabă enigmele existenţei, să-i dezvăluie "griurile colorate", privind cu "nepăsare" viaţa, această "minciună a realităţii". Mizăm pe şansa ei de a produce surprize din neliniştile care o bântuie şi sperăm ca acest debut în Actualitatea literară să fie de bun augur!
[Continuare]
|
|
revista revistelor literare
|
Revista revistelor literare
România literară. În numărul 5 al revistei (19 februarie 2010), Mircea Mihăieş deplânge moartea revistelor literare (din Occident, dar şi de la noi), arătând, cu durere, că nimeni nu mai citeşte nimic. Aşa să fie? Minunate versuri semnează Adrian Alui Gheorghe, la pagina de poezie: „Doamne cât de bine era pe atunci!/ Brutarul cocea pâine;/ Croitorul făcea haine pe măsură;/ Pantofarul făcea pantofi care zburau vrăjiţi;/ Grădinarul planta tufe de flori ale căror lujeri se/ rupeau/ Sub greutatea mierii;/ Zidarul făcea ziduri care apărau perfect definitul de marele inamic care/ stă ascuns, de veacuri, în nedefinit.//
[Continuare]
|
|
muzică
|
Constantin-Tufan STAN: George Enescu în Banat
O versiune pentru vioară şi pian a Serenadei pentru vioară, violă şi violoncel în Do major (Aubade) de George Enescu a fost interpretată la Lugoj în 1904, la un an de la publicarea partiturii la Editura Enoch din Paris!
Recent a văzut lumina tiparului, la Editura timişoreană Eurostampa, volumul George Enescu în Banat (prefaţa este semnată de o personalitate a muzicologiei româneşti actuale, conf. univ. dr. Laura Manolache, directoarea Muzeului Naţional „George Enescu”), graţie aportului financiar al Consiliului Judeţean Timiş şi a diligenţelor domnului ing. Răzvan Hrenoschi, care, într-o perioadă marcată de o uimitoare inflaţie editorială, în pofida acutizării crizei financiare, a intuit beneficiile culturale ale unui proiect editorial dedicat celei mai importante personalităţi muzicale româneşti.
Prima parte este dedicată concertelor susţinute de George Enescu la Lugoj, între anii 1912 (prima prezenţă a marelui muzician în Banat, la invitaţia lui Iosif Willer, o personalitate providenţială a Lugojului) şi 1943. Autorul, bazându-se pe
[Continuare]
|
|
autocritică literară
|
Nicolae Silade, de la "Visul în lucru" la "eternelia"
Anul 1989 s-a sfârşit cu acea revoltă controlată, la care nu am participat. În martie 1990, am devenit, la solicitarea lui Nicolae Toma, corector la Drapelul. Iată că tocmai în această lună se fac douăzeci de ani de jurnalistică. Douăzeci de ani în care nu am renunţat o clipă la „visul meu în lucru”: poezia. Simţind însă o oarecare incompatibilitate între poezie şi ziar, în 1994, pe când eram redactor-şef la Lugojul, ne-am adunat toţi poeţii lugojeni într-o carte: Cartea poeţilor, pentru nu mai fi etichetaţi, cum de fapt eram cu toţii, doar ziarişti.
Din câte ţin minte, grupajul meu de versuri, care cuprindea călătoria, poema silvană (I – VII) şi liturghia iernii) a fost destul de bine receptat de criticii Gheorghe Grigurcu şi Cornel Ungureanu. Ce ar mai fi de adăugat despre o carte al cărei titlu mi-e atât de drag? Că prietenul Claudiu Buciu-Bazalt ne-a părăsit mult prea devreme, în 2000, lăsând în urma sa un maldăr de manuscrise încă nepublicate, că Remus Valeriu Giorgioni a devenit prozator, iar Constantin Buiciuc - critic, că ceilalţi s-au pierdut pe drum sau au pierdut cărarea. Dar trebuie neapărat să spun că între coperţile acestei Cărţi a poeţilor ar fi trebuit să stea adevăraţi poeţi, dacă nu chiar
[Continuare]
|
|
semnal A
|
Prima antologie a Clubului Astra, din Sibiu
Prima antologie a Cenacului Astra din Sibiu va fi lansată luni, 1 martie, de la orele 18, în Corpul B al Bibliotecii Astra. Antologia apare cu prilejul aniversării a doi ani de activitate. Prima şedinţă datează din 4 februarie 2008. Volumul cuprinde proză, dar şi poezie citită în cadrul cenaclului şi semnată de: Ioan Radu Văcărescu, Cătălin Neghină, Călin Sămărghişan, Marinela Porumb, Emilia Zăinel, Radu Vancu, Dragoş Varga, Ovidiu Baron, Mihai Curtean, Dan Herciu etc. şi a apărut la editura Imago. Media de vârstă a celor nouă poeţi şi nouă prozatori este de 35 de ani. Scopul tipăririi acestei antologii este acela de a promova cultura dar şi pentru a arăta cititorilor care este scopul cenaclului, care are loc în fiecare lună, la Biblioteca Astra din Sibiu.
Membrii Cenacului Astra sunt scriitori, critici literari, unversitari, intelectuali de toate vârstele. Dintre aceştia se numără: Ovidiu Baron, Cristian Cătălinoiu, Dumitru Chioaru, Rita Chirian, Mihai Curtean, Silviu Guga, Dan Herciu, Anda Ionaş, Nicolaie Lazăr, Emil Cătălin Neghină, Daniela Popa, Marinela Porumb, Sever Purcia, Alex Radu, Ioan Radu Văcărescu
[Continuare]
|
|
|
|
* Dacă, acum douăzeci de ani şi mai bine, tinerii nu se puteau afirma în literatură din cauza cenzurii comuniste, astăzi, tinerii de douăzeci de ani şi mai bine (cei talentaţi, se înţelege) nu se pot afirma din cauza noilor grupări formate pe principiul "azi mă publici tu - mâine o să te public eu".
Criteriul valorii se pare că a dispărut.
* Din acest motiv, Actualitatea literară nu doar găzduieşte, ci şi caută tineri care doresc să se afirme în literatură. Trimiteţi, deci, cu încredere, materialele voastre pe adresa: actualitatealiterara@yahoo.com
|
ICR,
Academia Română
Uniunea Scriitorilor din România,
Contemporary Romanian Writers,
Polirom,
Cartea Românească,
Humanitas,
Brumar,
Princeps Edit,
Vinea,
Corint,
Curtea veche,
Junimea,
Dacia,
Eminescu,
Paralela 45,
Litera,
LiterNet,
Cartier,
Noua literatură,
România literară,
Viaţa românească,
Convorbiri literare,
Reţeaua literară
Luceafărul,
Tribuna,
Familia,
Acolada,
Orizont,
Tomis,
Argeş,
Vatra,
Arca,
Astra,
Verso,
Poezia,
Ramuri,
Ateneu,
Apostrof,
Cuvântul
Secolul 21
Transilvania
Cafeneaua literară,
Suplimentul de Cultură,
Observator Cultural,
Bucovina Literară,
Sud-Est Cultural,
Contemporanul,
Dacia Literară,
Porto Franco,
Nord Literar,
Contrafort,
poezie.ro
ROcultura,
Club literar,
Felix Nicolau,
RoLiteratura,
Biblioteca de poezie,
Republica Cititorului de Proză,
Oglinda literară,
Editura Online,
|
direcţiunea revistei
Nicolae Silade, director
Constantin Buiciuc, redactor şef
Mircea Anghel, redactor şef-adjunct
Nicolae Toma, secretar de redacţie
Gheorghe Busuioc,
Marian Uţă,
Cornel Drinovan,
Ela Jakab,
Oana Izbaşa,
Remus Valeriu Giorgioni
|
|
