|
muzică
|
Constantin-Tufan STAN: George Enescu în Banat
O versiune pentru vioară şi pian a Serenadei pentru vioară, violă şi violoncel în Do major (Aubade) de George Enescu a fost interpretată la Lugoj în 1904, la un an de la publicarea partiturii la Editura Enoch din Paris!
Recent a văzut lumina tiparului, la Editura timişoreană Eurostampa, volumul George Enescu în Banat (prefaţa este semnată de o personalitate a muzicologiei româneşti actuale, conf. univ. dr. Laura Manolache, directoarea Muzeului Naţional „George Enescu”), graţie aportului financiar al Consiliului Judeţean Timiş şi a diligenţelor domnului ing. Răzvan Hrenoschi, care, într-o perioadă marcată de o uimitoare inflaţie editorială, în pofida acutizării crizei financiare, a intuit beneficiile culturale ale unui proiect editorial dedicat celei mai importante personalităţi muzicale româneşti.
Prima parte este dedicată concertelor susţinute de George Enescu la Lugoj, între anii 1912 (prima prezenţă a marelui muzician în Banat, la invitaţia lui Iosif Willer, o personalitate providenţială a Lugojului) şi 1943. Autorul, bazându-se pe articolele, cronicile şi impresiile publicate în periodicele de limbă română, germană şi maghiară, reconstituie atmosfera creată de concertele lui Enescu, identifică bogatul repertoriu oferit publicului meloman lugojean, subliniază reacţiile şi contextualizează evenimentul prezenţelor enesciene, risipind unele confuzii privind locaţiile în care s-au desfăşurat cele 10 concerte: salonul muzical din locuinţa lui Iosif Willer (1912), sala festivă a Hotelului „Regele Ungariei” (1914) şi scena Teatrului Orăşenesc (care a purtat, de-a lungul timpului, numele lui Mihai Eminescu, apoi cel al lui Traian Grozăvescu), între anii 1922 şi 1943. Numeroasele imagini de epocă, afişe-program şi autografe prezentate în finalul volumului sporesc valoarea documentară şi autenticitatea demersului muzicologic. Trebuie subliniat faptul că prima mărturie documentară privind interpretarea unui opus enescian în Banat (o cronică publicată în ziarul „Drapelul”) face referire la Lugoj, unde, în 1904, s-a cântat o versiune pentru vioară şi pian a Serenadei pentru vioară, violă şi violoncel în Do major (Aubade), la mai puţin de un an de la publicarea sa la Paris, la Editura Enoch.
La Timişoara, prezenţele concertistice ale Orfeului moldav au fost mult mai consistente, dar trebuie amintit faptul că Enescu a poposit întâia oară în marele burg bănăţean abia în 1921 (pe scena Cazinoului Militaro-Civil, prima prezenţă în Banat după la Marea Unire), gest repetat la Arad un an mai târziu, în 1922. La Timişoara, Enescu a interpretat, în 13 februarie 1927, pe scena Teatrului Comunal, la puţin timp de la prima audiţie absolută (Oradea, 16 ianuarie 1927), Sonata nr. 3 pentru pian şi vioară „în caracter popular românesc”, o capodoperă a muzicii universale. Autorul volumului, fără a omite citarea importantelor contribuţii istoriografice pe această temă, şi-a propus să investigheze presa timişoreană şi arădeană de limbă română, prea puţin cercetată şi valorificată, conturând, ca fundal al recitalurilor enesciene, o amplă panoramă a vieţii culturale bănăţene interbelice, marcate de impactul geniului enescian.
Informaţiile sunt completate cu referiri la concertele susţinute de Enescu la Caransebeş (1922, 1927 şi 1929) şi Oraviţa (1931).
Volumul va fi lansat la Palatul Cantacuzino din Capitală, în primăvara acestui an.
|
|
|
|
* Dacă, acum douăzeci de ani şi mai bine, tinerii nu se puteau afirma în literatură din cauza cenzurii comuniste, astăzi, tinerii de douăzeci de ani şi mai bine (cei talentaţi, se înţelege) nu se pot afirma din cauza noilor grupări formate pe principiul "azi mă publici tu - mâine o să te public eu".
Criteriul valorii se pare că a dispărut.
* Din acest motiv, Actualitatea literară nu doar găzduieşte, ci şi caută tineri care doresc să se afirme în literatură. Trimiteţi, deci, cu încredere, materialele voastre pe adresa: actualitatealiterara@yahoo.com
|
ICR,
Academia Română
Uniunea Scriitorilor din România,
Contemporary Romanian Writers,
Polirom,
Cartea Românească,
Humanitas,
Brumar,
Princeps Edit,
Vinea,
Corint,
Curtea veche,
Junimea,
Dacia,
Eminescu,
Paralela 45,
Litera,
LiterNet,
Cartier,
Noua literatură,
România literară,
Viaţa românească,
Convorbiri literare,
Luceafărul,
Tribuna,
Familia,
Acolada,
Orizont,
Tomis,
Argeş,
Vatra,
Arca,
Astra,
Verso,
Poezia,
Ramuri,
Ateneu,
Apostrof,
Cuvântul
Secolul 21
Transilvania
Cafeneaua literară,
Suplimentul de Cultură,
Observator Cultural,
Bucovina Literară,
Sud-Est Cultural,
Contemporanul,
Dacia Literară,
Porto Franco,
Nord Literar,
Contrafort,
poezie.ro
ROcultura,
Club literar,
RoLiteratura,
Biblioteca de poezie,
Republica Cititorului de Proză,
Oglinda literară,
Editura Online,
|
direcţiunea revistei
Nicolae Silade, director
Constantin Buiciuc, redactor şef
Mircea Anghel, redactor şef-adjunct
Nicolae Toma, secretar de redacţie
Gheorghe Busuioc,
Marian Uţă,
Cornel Drinovan,
Ela Jakab,
Oana Izbaşa,
Remus Valeriu Giorgioni
|
|
