|
revista revistelor literare
|
Revista revistelor literare
România literară
În numărul nouă, directorul revistei, criticul Nicolae Manolescu, în editorialul său, vorbeşte despre modele şi contramodele. Reputatul critic consideră că modele de azi sunt vedetele. Dintre vedete, la fete sunt privilegiate top – modelele şi cântăreţele, iar la băieţi, fotbaliştii şi băieţii răi. Directorul revistei revine cu articolul “Ce este o recenzie?”, recomandându-le tinerilor colaboratori “să facă efortul de a fi banali, exacţi, concişi”, căci “recenzia nu e neapărat expresivă, ci eficace”. Pe paginile din mijloc este publicat un interviu luat de Gellu Dorian poetului şi criticului Dorin Tudoran. Varianta integrală a interviului poate fi citită în revista “Hyperion”, care apare la Botoşani. Pagina de poezie este semnată de poetul arădean Vasile Dan. La rubrica „Cronica filmului”, criticul de cinema Angelo Mitchievici se arată entuziasmat de filmul de război “The Hurt Locker”, recent câştigător a numeroase premii Oscar. Autorul opune filmului artificial “Avatar” “adevăratul cinematograf focalizat pe relaţia umană directă şi profundă între personaje”.
Numărul zece conţine neaşteptat de multă poezie: poemul săptămânii este semnat de Constanţa Buzea, iar obişnuita pagină de poezie conţine inedite de Aurel Dumitraşcu, lor adăugându-se două pagini cu versuri ale lui Ioan Es. Pop, scrise în registru postmodern, de o limpezime înşelătoare şi ocolind orice “artificiu” poetic: “de vreo trei luni, mâna stângă/ îmi tremură tare./ doar n-o fi de la alcool, că alcoolul/ îl beau cu dreapta, nu?/ ia să mă duc mâine la doctor,/ pentru că n-apuc să mai beau un pahar până la capăt/ şi stânga şi începe să zvâcnească”. Este publicată şi o poezie necunoscută a lui Nicolae Labiş, comentată de Nicolae Scurtu. Poezia, intitulată “Dealul roşu”, evocă trei cimitire, cu soldaţi români şi germani, căzuţi în al doilea război mondial. La „Cronica optimistei”, Ioana Pârvulescu e de părere că Ion Barbu n-ar fi trebuit să fie supărat pe pictorul M. Teişanu, pe motiv că acesta ar fi ilustrat cartea cu poemul „După melci” în stilul cărţilor pentru copii. Autoarea contemporană demonstrează că ilustraţiile cărţii din 1921 nu sunt naive, ci, prin stilizare şi rafinament, surprind universul poeziei barbiene. Demn de tot interesul este fragmentul din romanul “Viaţă şi destin” de Vasili Grossman (1905 – 1964), figură marcantă a rezistenţei antitotalitare. Romanul, care va apărea la editura Polirom, are acţiunea plasată în timpul bătăliei de la Stalingrad (1942 - 1943), dar ramificaţiile acestei acţiuni cuprind întreaga Rusie.
În numărul unsprezece, Nicolae Manolescu explică de ce nu are un jurnal secret, ca Alex. Ştefănescu. Unul dintre motive ar fi că directorul revistei nu are umorul anecdotic al fostului ei redactor – şef. Şi, fiindcă tematica lunii aprilie este “Generaţii literare“, Ion Bogdan Lefter publică note (anti)”optzeciste”. Pagina de poezie este semnată de Emil Brumaru. Versurile de acum, ieşite din universul domestic şi întărite cu neobositul elan erotic, sunt atinse de sentimentul morţii: „Mă-nsingur. Tot mai mult mă adâncesc/ În pâlnia sticloasă şi subţire/ Ce-mi trece viaţa-n vis sau amintire”. Foarte interesante sunt fragmentele din eseul lui Leo Butnaru inspirat de memoriile basarabencei Eufrosina Kersnovskaia. Boieroaica, de origine rusă, trăieşte acut invazia, de după 28 iunie 1940, a hoardelor bolşevice în ţinutul dintre Nistru şi Prut.
Tomis
Numărul din ianuarie 2010 al revistei constănţene “Tomis” stă sub semnul filosofului german Martin Heidegger. Daniel Clinci semnează un amplu eseu despre hermeneutica vestitului filosof. La rubrica închinată filmului, Raluca Şerban – Naclad, relevează valenţele peliculei istorico – religioase “Ţarul”, a cărei regie este semnată de rusul Pavel Lungin. Pe lângă cronici cinematografice, coregrafice şi plastice, revista conţine numeroase cronici literare, la cărţi româneşti recente, dar şi la traduceri din literatura universală. Mai multe pagini de poezie sunt semnate de tânăra Aida Hancer. Cităm, din poemul “Un locuitor cinstit”: “deocamdată eu locuiesc aici unde/ greaţa se înşurubează până când dă de sânge/ apoi se retrage împăciuitor/ spre vârfurile degetelor de unde priveşte//…într-o zi veţi vedea această greaţă a mea la ecograf/ tolănită/ pisicoasă aşa cum trebuie să fie/ un locuitor cinstit”.
Orizont
În numărul doi, din februarie 2010, criticul Cornel Ungureanu îi evocă pe scriitorii bănăţeni care au împlinit o vârstă rotundă în a doua lună a anului. Printre aceştia: Ion Miloş (80 de ani), Titus Suciu (70 de ani), Lucian Alexiu, Ion Viorel Boldureanu, Octavian Doclin (60 de ani). Criticul literar lugojean Ela Iakab recenzează recenta carte a lui Octavian Doclin, “Aquarius”. Un excepţional pamflet semnează criticul de film Angelo Mitcheivici. În vizor - Dinu Săraru, un slujitor credincios al comunismului ceauşist, care acum încearcă să-şi facă o legendă de dizident sub acoperire. Mimo Obradov descrie cum , în 1967, s-a născut o melodie celebră a rockului, “Lucy In The Sky With Diamonds”. Melodia, compusă de John Lennon, a intrat în repertoriul celebrei formaţii Beatles. Autorul ei şi fata care l-a inspirat au murit, dar melodia este nemuritoare.
Observator cultural
În numărul din 25 - 31 martie 2010 sunt prezentaţi laureaţii galei revistei. Printre laureaţi se numără poetul Alexandru Muşina, prozatorul, poetul şi dramaturgul Matei Vişniec, istoricul Marius Oprea, poetul şi prozatorul Varujan Vosganian. Adina Diniţoiu coordonează o trecere în revistă a celor mai importante cărţi apărute în Franţa despre opera şi viaţa scriitorului şi filosofului Albert Camus, la împlinirea, în ianuarie 2010, a 50 de ani de la moarte. Poeta Doina Uricariu prezintă boema între provincie şi centru.
Contemporanul – ideea europeană
O pagină întreagă din numărul trei al revistei (din martie 2010) consacră Magda Ursache, cunoscut critic şi eseist din Iaşi, romanului „Cei şapte morţi uriaşi” al scriitorului lugojean Remus Valeriu Giorgioni. Autoarea arată cum prozatorul bănăţean reabilitează reportajul (maculat de reportajele angajate, despre şantierele socialiste) prin acest “docu – roman”, “scris la faţa locului, văzând şi trăind, timpul trăirii fiind şi timpul mărturisirii”. Marian Victor Buciu publică partea întâi dintr-o trecere în revistă a felului cum Nicolae Manolescu îi prezintă pe poeţi în recenta sa “Istorie…”. Făcând comentarii minime, autorul porneşte de la George Bacovia (observând că Nicolae Manolescu scade temperatura evaluării până la deplina îngheţare) şi se opreşte la poeţii interbelici. Adriana Teodorescu analizează romanul “Toţi oamenii sunt muritori” de Simone de Beauvoir.
Constantin BUICIUC
|
|
|
|
* Dacă, acum douăzeci de ani şi mai bine, tinerii nu se puteau afirma în literatură din cauza cenzurii comuniste, astăzi, tinerii de douăzeci de ani şi mai bine (cei talentaţi, se înţelege) nu se pot afirma din cauza noilor grupări formate pe principiul "azi mă publici tu - mâine o să te public eu".
Criteriul valorii se pare că a dispărut.
* Din acest motiv, Actualitatea literară nu doar găzduieşte, ci şi caută tineri care doresc să se afirme în literatură. Trimiteţi, deci, cu încredere, materialele voastre pe adresa: actualitatealiterara@yahoo.com
|
ICR,
Academia Română
Uniunea Scriitorilor din România,
Contemporary Romanian Writers,
Polirom,
Cartea Românească,
Humanitas,
Brumar,
Princeps Edit,
Vinea,
Corint,
Curtea veche,
Junimea,
Dacia,
Eminescu,
Paralela 45,
Litera,
LiterNet,
Cartier,
Noua literatură,
România literară,
Viaţa românească,
Convorbiri literare,
Reţeaua literară
Luceafărul,
Tribuna,
Familia,
Acolada,
Orizont,
Tomis,
Argeş,
Vatra,
Arca,
Astra,
Verso,
Poezia,
Ramuri,
Ateneu,
Apostrof,
Cuvântul
Secolul 21
Transilvania
Cafeneaua literară,
Suplimentul de Cultură,
Observator Cultural,
Bucovina Literară,
Sud-Est Cultural,
Contemporanul,
Dacia Literară,
Porto Franco,
Nord Literar,
Contrafort,
poezie.ro
ROcultura,
Club literar,
RoLiteratura,
Biblioteca de poezie,
Republica Cititorului de Proză,
Oglinda literară,
Editura Online,
|
direcţiunea revistei
Nicolae Silade, director
Constantin Buiciuc, redactor şef
Mircea Anghel, redactor şef-adjunct
Nicolae Toma, secretar de redacţie
Gheorghe Busuioc,
Marian Uţă,
Cornel Drinovan,
Ela Jakab,
Oana Izbaşa,
Remus Valeriu Giorgioni
|
|
