Cadouri la nord de… Dunăre? [short sport] Hagi – tată şi fiu

Share Button

Cadouri la nord de… Dunăre?

Televiziunile de sport au fost asaltate la startul săptămânii de întâmplările din fotbalul sfârşitului de săptămână. Atunci când s-au aprins interesele intrării echipelor din zona 4 – 8 în Play-Off-ul primei ligi şi interesul druckerilor a crescut brusc, amplificat şi de un Dinamo – F.C.S.B. care nu mai e ce-a fost Dinamo – Steaua tinereţilor noastre, dar care trezeşte încă mare interes şi creează spectacol. Dacă nu în teren, cel puţin în peluze, acolo unde rivalitatea nu face pauză. Interesant e că, dacă ataşamentul pentru roşu-albastru a scăzut clar odată cu separarea juridică a actualei echipe de brandul Steaua, la Dinamo implicarea suporterilor e impresionantă, deşi, culmea, invers proporţională cu interesul celor care s-au perindat la conducerea clubului pentru culorile roş-albe. Care au vândut masiv tot ce-a avut mai bun echipa, cumpărând, în general, ieftin şi prost. Aşa încât egalul consemnat (echitabil) la final pe Stadionul Naţional între rezervele Stelei (întărită după pauză cât să egaleze) şi modeştii fotbalişti ai neinspiratului Miriuţă ar trebui să fie motiv de satisfacţie. Mai ales că, se pare, astrele le vor surâde dinamoviştilor la 65 de km, la Giurgiu, acolo unde gazdele declară că vor odihni titularii în pericol de suspendare. Dacă n-a venit cadoul la nord, în Bucureşti, poate vine mai la sud. La nord de Dunăre…

Hagi – tată şi fiu

Mereu între alb şi negru, vulnerabil şi comentabil datorită temperamentului său vulcanic, antrenorul Gheorghe Hagi iese din nou la rampă. Nemulţumit de arbitri, de sistem, de toate, mai nou de clubul italian Fiorentina. Şi nemulţumindu-ne de multe ori şi pe noi, atunci când subiectivismul vorbelor sale se manifestă evident. Cel mai bun fotbalist român al ultimelor decenii nu este doar tatăl lui Iannis, prinţul eşuat pe Artemio Franchi, la Florenţa. Poate că, până la urmă, refuzul toscanilor de a-l reţine în lot îi va face mai mult bine decât forţarea sa prematură la cel mai înalt nivel. Reîntors la Viitorul, talentatul fiu – fotbalist al tatălui – antrenor dă semne că şederea scurtă în oraşul Renaşterii nu i-a tăiat elanul, iar talentul cu atât mai puţin. Aşa cum a avut răbdare cu copiii săi transformaţi în campioni ai României, Hagi are nevoie şi pentru urmaşul său de un balans între antrenor şi părinte care să-i dea şansa a scoate piatra preţioasă. În timp, aşa cum viaţa şi, mai nou, fabrica sa de talente împlinite au dovedit că se poate!

Dan H. BRUDIU

773

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.