Clujul, gazdă primitoare a unei inedite expoziţii de fotografie din zona Lugoj-Făget

Luni, 2 aprilie 2018, la Cluj-Napoca, a avut loc inaugurarea unei interesante expoziţii de fotografie etnografică veche, intitulată „Port popular din subzona etnografică Lugoj-Făget”, în organizarea  Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, în parteneriat cu Muzeul de Istorie, Etnogafie şi Artă Plastică  Lugoj, la Biblioteca Județeană „Octavian Goga” din Cluj-Napoca, care prezintă privitorilor doar o parte din cele 16.000 de exponate, din care aproximativ 8.000 sunt fotografii etnografice şi portrete executate pe sticlă, aflate la Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Plastică Lugoj.

În debutul evenimentului a avut loc un recital susţinut de trei cântăreți de muzică populară din subzona etnografică Câmpia Transilvaniei, comuna Ceanu Mare. Aceștia au fost Iacob Morar, Maria Poponeț și Traian Balcău, coordonați de Dumitru Triteanu și acompaniaţi de Orchestra „Cununa Transilvană!”.

Conform unui comunicat de presă, „Autorul acestui impresionant material este fotograful Ladislau Naschitz (1871-1952), cel care îşi va lega numele de oraşul Lugoj, unde soseşte în anul 1893. Printre numeroasele distincții primite, menţionate pe cartoanele fotografiilor, cea mai importantă a fost aceea de „Fotograf al Curţii Cezaro-Crăieşti şi al Împăratului Franz Jozsef şi al Arhiducelui Leopold Salvador”, fiind singurul fotograf din Lugoj care a obţinut acest titlu. O astfel de distincţie se acorda ca urmare a recunoşterii profesionalismului şi calităţii în arta fotografică. După 1919, Ladislau Naschitz a fost numit „Furnizor şi Fotograf al Curţii Regale Române”.

Potrivit unui ziar clujean,  „prin atelierul fotografului L. Naschitz au trecut membrii burgheziei locale, dar și țărani bănățeni din satele din împrejurimile Lugojului, de la sfârșit de secol XIX și început de secol XX, îmbrăcați în bogate costume populare de sărbătoare, o imortalizare a statutului lor social, dar și a frumuseții și unicității costumului tradițional din această subzonă etnografică, expoziția fiind o mărturie în acest sens.

Costumele populare prezente în reproducerile fotografice propuse publicului clujean impresionează prin bogăția câmpurilor ornamentale, ce redau motive fitomorfe și geometrice, prin intermediul țesăturilor alese în război sau al broderiilor realizate în gherghef, cu fir metalic de aur și argint, dar și cu mătase policromă, ilustrând manualitatea și virtuozitatea industriei casnice feminine a Banatului de odinioară”.

Această expoziţie a fost posibilă a fi prezentată publicului clujean datorită a doi muzeografi lugojeni, Daciana Vuia şi Oliviu Gaidoş. Expoziţia va fi deschisă publicului în perioada 2 – 20 aprilie 2018.

Mircea ANGHEL