După 20 de ani. Un editorial de Nicolae Silade

Share Button

Nu a trecut multă vreme de când am sărbătorit apariția numărului 1000 al ziarului Actualitatea și iată că acum, mai exact în 18 martie 2017, avem un nou prilej de sărbătoare: împlinirea a douăzeci de ani de când Actualitatea a intrat în peisajul publicistic local și regional.

Nu se poate să nu mă gândesc acum în primul rând la cititorii care ne-au fost alături în această perioadă și cărora se cuvine să le mulțumesc din toată inima. Apoi nu se poate să nu mă gândesc la managerii firmelor care au ales să se promoveze prin intermediul publicației noastre sau care au sponsorizat acțiunile noastre, mai cu seamă Concursul de frumusețe Miss Lugoj, desfășurat pe parcursul a 18 ani.

Le mulțumesc și lor și le doresc prosperitate. Mă mai gândesc la toți cei pe care i-am avut alături în redacție sau doar colaboratori, la cei plecați prin alte părți ale lumii, și le mulțumesc și lor. Mă mai gândesc și la cei plecați prea devreme din lumea aceasta:  Constantin Buiciuc, Claudiu Buciu-Bazalt și Ioan Mitroi. Dumnezeu să-i ierte și să-i odihnească în pace!

Mă gândesc, de asemenea, la colegii din actuala redacție și le mulțumesc că îmi sunt alături, nu din nu știu ce interes, ci pur și simplu pentru că le place să facă presă. Împreună, numai împreună, trecând peste greutăți, supărări sau neînțelegeri, am reușit să ajungem la acest ceas aniversar și să trăim, tot împreună, bucuria momentului.

Bucuria că, deși situația economică nu a fost prielnică nimănui în acest interval, am reușit să mergem mai departe, să ne dezvoltăm încet, să adaugăm ziarului încă o publicație apreciată la nivel național: Actualitatea literară. Nu cred că mai trebuie să amintesc că atât Actualitatea, cât și Actualitatea literară au și variante online, care cer și ele timp, efort, documentare.

Cu oamenii politici am dorit să ne înțelegem ca oamenii, poate pe unii i-am supărat, poate că alții ne-au supărat, dar în ceea ce ne privește am considerat că trebuie să rămânem oameni. După cum vedeți, sunt mai multe amintiri decât realizări în cei douăzeci de ani, dar cea mai mare realizare este că am fost împreună cu voi, cu toți, în acești douăzeci de ani.

Dacă am avut parte de știri bune și mai puțin bune, am încercat să vi le prezentăm cât mai frumos, cel puțin din punct de vedere grafic, și am trăit mereu cu speranța că ziua de mâine va fi mai frumoasă. Mă gândesc, nu în ultimul rând, la oamenii nevăzuți din spatele literelor, la tipografii care muncesc noaptea ca noi să citim ziarul la prima oră. Mă gândesc, la câte nu mă gândesc? Dar nu pot să nu mă gândesc și să nu mă întreb cum au trecut și unde s-au dus cei douăzeci de ani.

Nicolae SILADE

 

Be the first to comment

Lasă un răspuns