Festival-Concurs Național de Romanță și Lied la Bocșa. Lugojul muzical mai așteaptă până în 2018

Share Button

Un eveniment anunțat a se desfășura în 24-25 curent la Bocșa, târg vestit cândva, fost fief electoral al Bredicenilor, e în măsură să afecteze întrucâtva imaginea culturală a Lugojului și chiar să stârnească invidia făloșilor logojeni: prima ediție a Festivalului-Concurs Național de Interpretare a Romanței și Liedului „Nicolae Florei”.

Un nume reprezentativ pentru arta vocală românească (1927-2000), titrat fiu al Bocșei Vasiova (unde s-a născut și Zeno Vancea), unul dintre interpreții rolului Oedipe din capodopera omonimă enesciană (dublură, în 1958, a lui David Ohanesian la marea premieră de pe scena Operei Române din Capitală, cu prilejul primei ediții a Festivalului Internațional „George Enescu”, și în 1992 în montarea Operei din Viena).

Transformat, ad-hoc, într-un Ianus modern, privesc cu o față surâzătoare spre opulenta tradiție culturală a Lugojului, mai veche sau mai recentă, iar cu cealaltă (cu un zâmbet trist și neîncrezător), spre un viitor incert, chiar obscur, marcat și maculat de ingerințe amatoristice și improvizații eșapate dintr-un prezent care nu-și regăsește cadența.

Iată, în Anno Domini 2017, Bocșa (mirific leagăn al copilăriei mele), un orășel care trăiește încă nostalgia trecutelor vremi, cu minime disponibilități financiare, dar, se pare, cu multă ambiție, dăruire și har managerial din partea unei echipe cu viziune, oferă o manifestare selectă, în timp ce Lugojul, o urbe cu o mult mai semnificativă deschidere economică și tradiție culturală, pare a nu-și regăsi impetuosul ritm de odinioară.

Un confrate titra, cu ceva timp în urmă, în presa locală online, în preludiul celei de-a doua ediții a așa-numitului Festival „Lugoj Clasic”: „Începe cea de-a doua ediție a Festivalului care a repus Lugojul pe harta culturală a țării”.

Lugojul figura cu adevărat, palpabil, pe harta țării și a bătrânului continent de mult timp, după eclatantele turnee concertistice internaționale și participările la renumite competiții de gen ale fostei corale „Ion Vidu”, încununate cu prestigioși lauri (succese, se pare, irepetabile într-un viitor apropiat), cele șase ediții ale inegalabilului Concurs Internațional de Interpretare Vocală „Traian Grosavescu” (sucombat, în condiții neelucidate încă, în 2006) și, nu în ultimul rând, cele patru ediții ale Zilei „George Enescu”, dedicate simbolului lui Euterpe pe plai mioritic, marele Enescu, respectat și prețuit pe mapamond, ignorat sau  cvasinecunoscut, din păcate, acasă.

Ce ar putea să semnifice pentru un meloman străin (sau autohton) neavizat sintagma „Lugoj Clasic” decât expresia generalizată, ambiguă a unei anumite perioade din istoria culturală, o alcătuire eterogenă fără un numitor comun, un puzzle fără logică? Fără promovarea numelor unor personalități care au definit destinul cultural lugojean în diferite etape istorice (Constantin Ursulescu, Géza Czitrom, Victor Madin, Traian Grosavescu, Francisc Balogh, Carol Neumann, Oszkár Kálmán, Georg Dippon, Alexandru Racolța, Virginia Șepețian, Zsigmond Schieszler, Laurian Nicorescu, Filaret Barbu, Gelu Barbu, Zeno Vancea, György Kurtág și mulți alții – corifei ai artei interpretative vocale și componistice dedicate genului), proiectul are șanse minime să acceadă în lumea bună a muzicii naționale și europene și să contribuie la promovarea culturală a cetății noastre.

La Timișoara se organizează, cum era și firesc, un Concurs Internațional de Interpretare Vocală care poartă un nume, Sabin V. Drăgoi (nu „Timișoara Clasic”!), iar la București, Festivalul Internațional „George Enescu” (nu „București Clasic”!), exemplele putând continua…

2018, anul jubileului centenar al Marii Uniri, o celebrare care ar trebui să-i unească în cuget și simțiri pe românii de pretutindeni, oferă minunatul prilej de a propune publicului meloman lugojean un inedit proiect: prima ediție a Concursului Internațional de Lied „Titus Olariu”, dedicată unei personalități de o uimitoare anvergură culturală: bariton, solist la Opera Română din Cluj (al cărei membru fondator a fost, alături de Tiberiu Brediceanu), Volksoper din Viena și Staatsoper din Dresda.

Titus Olariu (1896-1960), doctor în Drept, a fost, totodată, erou pe frontul primei conflagrații mondiale, ca pilot-observator de aviație, fiind răsplătit cu cele mai înalte ordine și distincții din partea Statului Român. Am primit deja acceptul binevoitor, extrem de onorant, al colaborării din partea maestrului Florin Estefan, directorul Operei Naționale Române din Cluj-Napoca. Sperăm în sprijinul edililor locali, fie și moral, pentru a pune în operă proiectul nostru dedicat Lugojului și marii sărbători naționale. O oportunitate reală de a promova cu adevărat Lugojul cultural.

Constantin-T. STAN

(foto: radiotimisoara.ro)

76

Be the first to comment

Lasă un răspuns