George Enescu la Lugoj. Recitalul din anul 1937: „Lugojeni, se sărbătoreşte un zeu al muzicii, să ne închinăm lui!”

Share Button

În avanpremiera celei de-a XXII-a ediţii a Festivalului Internaţional „George Enescu”

Recitalul din anul 1937: „Lugojeni, se sărbătoreşte un zeu al muzicii, să ne închinăm lui!”

Recitalul din 7 octombrie 1937 a fost anunţat, la Lugoj, în gazetele „Krassó-Szörényi Lapok” (LIX, 73-76, 1937, 3), „Răsunetul” (XVI, 40, 1937, 3) şi „Acţiunea” (IV, 40, 1937, 4: George Enescu la Lugoj). Iată cum sublinia Aurel E. Peteanu în presa locală personalitatea artistului:

„Lugojul muzical, cetăţuia clasică a doinelor, va avea, în ziua de 7 octombrie a.crt., prilejul unei măreţe înălţări sufleteşti. Ridicat deasupra măruntelor patimi vremelnice, va face un scurt popas pentru a primi şi cinsti după cuviinţă pe muzicianul nostru fenomenal cu faimă universală, George Enescu, pe cel mai autentic geniu al României noastre de azi, prin care spiritualitatea românească s-a înglobat, atât de norocos şi vrednic, în patrimoniul civilizaţiei universale.

După un lung şir de ani, Lugojul va avea, din nou, rara fericire de-a aduce omagii de admiraţie şi de profundă recunoştinţă celui mai reprezentativ fiu al neamului nostru întregit, de-o nemuritoare şi universală valoare artistică, celebrului violonist şi compozitor care a ştiut să vrăjească, cu arcuşul său fermecat şi cu nepieritoarele sale creaţii artistice, întreaga omenire. […]

Turneele sale în ţară – după atâtea triumfale turnee făcute în străinătate – sunt cele mai puternice şi grăitoare dovezi de neţărmurită dragoste pe care acest Făt-Frumos al muzicii noastre contemporane o poartă gliei sale străbune şi neamului său mult iubit, pe care ştie să-l reprezinte, pretutindeni pe glob, cu o strălucire neasemuită.

Iată pentru ce extraordinarul concert de vioară al Maestrului Enescu, care va avea loc în ziua de 7 octombrie crt., orele 9 seara, în Teatrul nostru din Lugoj, va fi o ocazie de rară şi strălucită sărbătoare, un prilej de binemeritată sărbătorire a marelui virtuoz român, care, confundându-şi geniul cu gloria Patriei sale întregite, şi-a înscris numele, cu slove nepieritoare, în istoria muzicii noastre naţionale şi a celei universale.

Lugojul cultural îl salută cu profundă recunoştinţă şi admiraţie pe marele creator de opere nepieritoare de valoare universală, pe muzicianul erudit, pe violonistul virtuoz, pe pianistul şi dirijorul de orchestră desăvârşit, pe neegalatul Român, gloria neamului nostru şi a lumii întregi, urându-i, din toată inima, viaţă lungă, liniştită şi senină, spre mândria şi fericirea noastră a tuturora şi a întregii lumi civilizate. La mulţi ani!” („Acţiunea”, Lugoj, IV, 41, 1937, 1).

Repertoriul a cuprins: Sonata în Mi major de Johann Sebastian Bach, Introduction et Rondo Capriccioso, op. 28, şi Piesă de concert, op. 62, în La major de C. Saint-Saëns, Sonata pentru vioară şi pian în mi minor de Francesco Maria Veracini, Poema pentru vioară, op. 25, de Ernest Chausson şi Tzigane, rapsodie de Maurice Ravel; la pian: Ionel Gherea.

Autograful lui George Enescu din Cartea de Aur a Corului I 1aO amplă evocare a fost semnată de Gheorghe Boldea în publicaţia locală „Răsunetul” (XVI, 42, 1937, 2), în care rememora anii de studenţie petrecuţi la Cluj, prilej cu care avusese privilegiul de a-l cunoaşte pe Enescu. Cronicarul destăinuia cititorilor profundele impresii trăite la concertul susţinut de George Enescu la Cluj în 10 decembrie 1931, creionând un portret al artistului cu ajutorul spicuirilor din presa de peste Ocean („The New York Times”):

„Era la Cluj, într-o zi de zece decemvrie. Manifestaţie de stradă, cordoane de poliţie şi de jandarmi rupte. Seara concerta maestrul George Enescu la Teatrul Naţional, biletele erau prea scumpe pentru bugetele noastre de studenţi. Ne prezentăm maestrului [cu] o delegaţie, rugându-l să ne dea posibilitatea de a-l asculta.

Maestrul, cu bunăvoinţa ce-l caracterizează, ne face toate uşurinţele posibile. E greu să descriu toată gama sentimentelor simţite, când l-am ascultat pentru prima oară. Eram mulţi, şedeam în picioare, fiindcă locuri nu mai erau, ascultam, reţinându-ne aproape respiraţia, muzica ce ne vrăjea. Mi se părea că mă transpun într-o altă lume, într-o lume imaterială, paradisiacă.

Muzica maestrului o simţi aproape fizic, te poartă pe aripile ei prin stări sufleteşti visate numai. Când arcuşul magic se lasă obosit în jos, când nu se mai aude niciun sunet, un moment nimeni nu se mişcă, stau cu toţii muţi, prelungindu-şi astfel starea dincolo de real”.

În finalul articolului închinat personalităţii enesciene, autorul concluziona: „Lugojeni, se sărbătoreşte un zeu al muzicii, să ne închinăm lui!”

Într-o pauză a recitalului, Filaret Barbu (director al Conservatorului de Muzică din Lugoj) i-a înmânat maestrului o plachetă omagială, după rostirea unor fraze elogioase privind valoarea creaţiei enesciene şi semnificaţia premierei operei Oedipe, care avusese loc cu un an înainte, în 13 martie, la Opera Mare din Paris:

„După o lungă pauză, în intervalul căreia aţi obţinut şi obţineţi aceleaşi triumfale succese atât în ţară, cât şi în străinătate, ni se dă şi nouă, lugojenilor, fericitul prilej a-l admira din nou pe genialul violonist, care ştie să reunească o tehnică desăvârşită cu cea mai muzicală interpretare a capodoperelor vechi şi moderne.

Autograful lui George Enescu din Cartea de Aur a Liceului I.Hasdeu 1aDar fericirea noastră nu se mărgineşte numai la momentele de înalt prestigiu artistic pe care ni le oferiţi în calitatea de neîntrecut virtuoz, ci se împreună cu omagiile de astăzi pentru creatorul muzicii noastre româneşti, pentru marele compozitor George Enescu.

Atunci când noul clasicism a început să încolţească în toate părţile Europei, când generaţia tânără lucrează în mod febril la destinele noi ale muzicii culte, Dv., stimate maestre, aţi făcut să răsune, în centrul civilizaţiei europene, opera Dv. Oedipe, aducând cea mai mare glorie pentru ţara şi neamul românesc.

Prin introducerea şi adaptarea elementelor de muzică poporală românească, aţi fost considerat încă de acum 20 de ani ca şef al şcoalei naţionale. Prin ultima Dv. creaţie aţi evoluat însă această muzică la un caracter individual-emoţional, deoarece muzica lui Oedipe, privită din punct de vedere al fondului muzical, a devenit, prin caracteristicele construcţiei sufleteşti, ale profunzimii şi ale specificului de rasă, o muzică universală.

În ea fecundează grandoarea frumosului, în ea se întâlnesc, în fericită osmoză, poezia şi muzica sufletului nostru, în ea sălăşluieşte adevăratul cult al lui Dumnezeu. Din acest prilej, Primăria municipiului Lugoj, prin mine, şi în calitatea pe care o deţin la modestul nostru Conservator Comunal, cum şi la vechiul cor al regretatului Vidu, Vă transmite omagii şi Vă roagă să primiţi acest modest suvenir, rugând pe bunul Dumnezeu să Vă trăiască la mulţi ani!”

Între cei care au avut şansa să-l cunoască pe Enescu la Lugoj, cu prilejul recitalului susţinut de marele muzician, s-a aflat şi Dan Popescu. Eminentul dascăl lugojean mi-a împărtăşit, cu ani în urmă, câteva impresii legate de acest eveniment:

„Aveam 15 ani şi eram elev cercetaş al Liceului Teoretic de Băieţi «Coriolan Brediceanu». În toamna lui 1937, Enescu urma să sosească la Lugoj. La gară, maestrul era aşteptat de toată intelectualitatea Lugojului, în frunte cu prof. dr. Aurel E. Peteanu, directorul liceului, Filaret Barbu, Victor Bîrlea şi Vasile Popescu, comandantul cohortei de cercetaşi. Elevii aveau flori şi steaguri, dar lui Enescu nu-i plăceau ceremoniile. A coborât din ultimul vagon, lângă bariera de pe strada Bocşei, şi, fără a fi observat de nimeni, a plecat singur spre centru, lăsând mulţimea de la gară nedumerită, neştiind ce se întâmplase. N-a stat la Lugoj decât o zi. A vizitat cele două licee lugojene, iar seara, la orele 19, ne-a încântat cu melodiile sale pe scena Teatrului. După ce a petrecut noaptea la Hotelul «Dacia», a doua zi a părăsit Lugojul la fel de discret ca la sosire”.

Constantin-T. STAN

212

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.