Marea deschidere, marea păcăleală, marea cacealma, sau… mult zgomot pentru nimic

honeywell

Share Button

În aceste câteva cuvinte se poate rezuma „marea deschidere” anunţată în pliantele răspândite (mai ales în noul magazin „Profi”) care a fost inaugurat, joi, 9 august 2018, la ora 7. În cariera mea de jurnalist, am participat la mai multe inaugurări de supermarketuri atât în Lugoj, cât şi în Timişoara. Niciunde nu am văzut însă o aşa-zisă „mare deschidere”, cum a fost cea de joi.

Să argumentez de unde vine supărarea mea. Am fost prezent la faţa locului la ora 6 şi 55 de minute. Uşa era larg deschisă, semn că evenimentul se petrecuse deja. În faţa magazinului am observat un grup de vreo 3-4 persoane. La început am crezut că sunt oameni curioşi, doritori de noutăţi. Când m-am apropiat însă, am văzut că erau nişte angajaţi, după vorbă, după port, care erau deja la o pauză de ţigară, la ora 7. Nu mă interesează că ei se ţin de zicerea că „sănătatea excesivă dăunează grav fumatului”.

Le-am făcut o poză, aşa, din „deformaţie profesională”, și am intrat în magazin. Rafturi, frumos aranjate, cu mărfuri dintre cele mai bune şi de o mare diversitate, ce mai, un magazin foarte bine realizat. Ceea ce m-a surprins însă a fost lipsa cumpărătorilor sau, mă rog, a vizitatorilor. Primul cumpărător a fost un cetăţean pe numele său Ion Marcu, veterinar de profesie, care a vizitat marfa expusă şi a cumpărat doar un pepene verde. L-am pozat şi pe el şi am continuat să fotografiez.

Prin magazin „defila” ţanţoş un agent de pază, care, după cum se comporta, m-a făcut să cred că este vreun şef de magazin sub „acoperire” (a luat o biată tânără casieră la rost, reproșându-i pe un ton categoric, răstit, că nu a deschis la ţigări).

L-am întrebat pe un ton politicos (neavând nicio legătură cu comportamentul său) dacă ştie unde pot găsi pe cineva cu care să stau puţin de vorbă pentru a afla câteva amănunte, pentru o corectă informare. Rugămintea mea i-a produs o stare de nervozitate inexplicabilă, spunându-mi  că nu am voie să fotografiez. Am căutat să-i explic, dar cui? Dispăruse, să-i spună şefului că fotografiez.

Am aşteptat cu nerăbdare apariţia şefului, care nu s-a mai întâmplat. A apărut tot el, „prietenul” meu, dar cu o cu totul altă atitudine, în totală contradicţie cu prima. Mi-a spus cu jumătate de voce că i-a spus şeful că pot să fotografiez. Am dorit să aflu numele “bravului” cerber, dar nu a vrut să se prezinte. Numele de pe ecuson nu a putut fi citit, întrucât era mascat „strategic” cu un pix. Am putut doar să „ghicesc”: Brujan sau Burujan Ion. Nici nu mai contează! Oricum e un ion negativ.

Păcat că eforturile unei firme de renume, aşa cum este firma în cauză, sunt zădărnicite de un ipochimen de teapa lui B.I. Pentru mine, de acum, magazinul „Profi” din Cotu Mic, a devenit un sens giratoriu. Şi ştiţi ce trebuie să faci obligatoriu la întâlnirea unui sens giratoriu? Să-l ocoleşti!

Mircea ANGHEL

 

 

1036

mondograniti

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.