Regimentul 17 Infanterie din Lugoj, la 140 de ani (3)

Trecerea Nistrului. La sfârșitul lunii iulie 1941, regimentul a trecut Nistrul pe un pod de pontoane. La Vacarjeni s-au dat lupte grele cu mari pierderi. Aici a căzut lt. Bogdan din Lugoj, pe care soția lui l-a așteptat ani de zile, crezând că a fost luat prizonier.

Aroganță. În sectorul unității a sosit colonelul Nasta, șef al artileriei diviziei, împreună cu un căpitan. Deși a fost rugat să nu părăsească tranșeea, colonelul a făcut pe grozavul, ieșind împreună cu căpitanul cu care a venit și, de rușine, maiorul Ple-șan din regiment l-a însoțit, dar, imediat au fost toți trei uciși de un lunetist sovietic. Soția maiorului Pleșan a mers pe front, l-a luat și l-a înmormântat în Cimitirul Eroilor din Timișoara.

Puși pe fugă de un tractor. La unitatea vecină, un batalion de grăniceri a fugit înapoi de frica unui tractor agricol, pe care soldații sovietici au montat un aruncător de flăcări. În luna sep-tembrie, într-o luptă a căzut și locotenentul Petre Lațcu din Lugoj. Soția a plecat pe front și l-a adus, fiind înhumat în Cimiti-rul Greco-Catolic din str. Făgetului. În fața Odessei, regimentul a participat la o misiune de apărare limitată, după care în octombrie 1941 a revenit în Lugoj, cu jumătate din efectiv.

Crimă de război. La revenirea în Lugoj, într-un sat din sudul Ucrainei Sovietice, un subofițer din R.17 I. a împușcat o femeie. În anul 1953, subofițerul a fost identificat de securitatea română și predat NKVD-ului (sec. de stat a URSS), iar la fața locului a fost recunoscut de locuitorii satului, fiind deportat în lagăr.

Plecarea pe frontul din Moldova. La începutul anului 1944, regimentul care făcea parte din Divizia 103 Munte, este dis-locat în zona Mânăstirii Neamț, unde va amenaja un aliniament de apărare, având la stânga un batalion german.

Aliați cu sovieticii. Din 7 septembrie 1944, armata română a trecut în subordine sovietică așa cum a fost și în subordine germană.

Desființarea regimentului. Ajunși la râul Mureș, a venit ordinul de desființare a unității. Denumirea completă a unității a fost: Regimentul I Mehedinți nr.17 „Știrbey Vodă”.

Comemorare. Cu prilejul aniversării a 140 de ani a unității, a fost comemorat lt. erou P. Lațcu din R.17 I. în Cimitirul Greco-Catolic, unde două tinere, Melinda Bati (Lic. Braniște), cu gradul simbolic de căpitan, a reprezentat R.17 I., și Maria Pădurean (Lic. Hașdeu), având gradul simbolic de plutonier, purtătoare a drapelului național ca reprezentantă a forțelor terestre, i-au acordat onorul. Între anii 1923-1928, din R.17 I. a făcut parte și maiorul D. P. Tocineanu.