Regimentul 90 Infanterie Lugoj, la 100 de ani (6)

Urmărește-ne pe WhatsApp | Telegram | Google News

Militari români pe Frontul de Vest

În apărarea Iașului. În martie 1944, R.90 VM (2.800 militari) în cadrul D.18 VM (13.000 militari) a fost dislocat în nordul Moldovei, organizând un aliniament de apărare în fața orașului Iași.

Luptele. În ultima decadă a lunii aprilie, sovieticii au executat o serie de acțiuni ofensive cu obiectiv limitat.  Apoi la 30 aprilie, sovieticii au executat un atac în sectorul D.18 VM, ajungând la 2 km de periferiile de nord ale Iașului. În urma unui contraatac al D.18 VM, sprijinită de o divizie blindată germană, sovieticii au fost respinși. Între 1-7 iunie, D.18 VM împreună cu 2 divizii germane au organizat o acțiune ofensivă în zona Iași cu rezultate slabe, din cauza rezistenței sovietice, și cu grele pierderi pentru D.18 VM care a mai rămas cu 3.247 militari (R.90 VM cu cca 700 militari), fiind  scoasă din luptă  și trecută în rezervă.

Eliberarea orașului Ploiești. După 23 august 1944, R.90 VM, în cadrul diviziei, se afla în retragere spre Bacău, ajungând la est de Ploiești. La 27 august, R.90 I. (a revenit la infanterie) și participă la lupte în zona Ploiești. La 29 august 1944, la Ploiești a sosit Brigada 6 Infanterie-Moto sovietică,care împreună cu 2 regimente din D.18 I. au pătruns în forță în Ploiești, cu spijinul celor 30 de tancuri ale brigăzii sovietice, iar R.90 I. a efectuat o manevră de în-văluire pe la sud-vest de oraș, unde a supor-tat bombardamentele aviației germane, până seara orașul fiind eliberat de hitleriști.

Dispariție germană. La Ploiești au fost uciși peste 1.500 militari germani și 9.000 luați prizonieri. Un detașament de germani cu un efectiv de cca 200 de militari, scăpați de la Ploiești, au format o coloană auto, deplasându-se pe direcția Brașov, pentru a se refugia în Transilvania. Ajungând la o bifurcație de drumuri, înainte de satul Mă-gurele, s-au oprit, ofițerii din prima mașină au desfășurat o hartă, s-au uitat pe ea, și fiindcă n-au fost în stare să o citească și să se orienteze, în loc să continue deplasarea spre Brașov, au luat-o la dreapta spre satul Podenii Vechi, adică spre Buzău. Trei copii care pășteau vacile au fost surprinși de gestul lor, fiindcă din acea direcție erau zvonuri că vor veni rușii. Dacă i-ar fi întrebat, le-ar fi spus că merg greșit, dar germanii, în aroganța lor, „nu au comparat harta cu țăranul”, cum se mai spunea în armata română. După cca o oră de mers, coloana germană s-a oprit brusc, deoarece au observat la distanța maximă de vedere câțiva călăreți. Ceva nu era în clar, dar era prea târziu, fiindcă erau deja încercuiți de o subunitate de cavalerie sovietică care i-a atacat și ucis pe toți. În arhivele germane au fost dați dispăruți.

Trecerea în Transilvania. După sfârșitul luptelor de la Ploiești, R.90 I. în cadrul D.18 I. a trecut munții la Sibiu, apoi la 10 septembrie 1944, a intrat în luptă în zona Aiud.

Slt. erou Mihu Sadoveanu. După avansarea la gradul de sublocotenent, la 19 iunie 1944, fiul cel mic al lui Sado-veanu a fost repartizat în R.90 I. Tatăl său a rezolvat ca fiul lui să fie repartizat la o unitate sedentară (de cazarmă), dar Mihu a refuzat. La prima luptă, Mihu cu grenade în mână, luptând alături de soldații din plutonul lui, au capturat un grup de soldați germani. La 22 septembrie, plutonul lui a primit misiunea să ocupe cota 132 de la nord de satul Luna (Județul Cluj). Aflat în fruntea infanteriștilor săi, sublocotenentul Sadoveanu s-a avântat spre pantele dea-lului, fiind întâmpinați de o ploaie de gloanțe. Plutonul a cucerit înălțimea, dar cu prețul jertfei majorității ostașilor, printre care și Slt. Sadoveanu. A doua zi, tatăl său a fost informat printr-o notă telefonică, după care a intrat într-o cameră și 3 zile nu a mai ieșit. Sadoveanu nu a putut veni de la București pentru a ridica trupul lui Mihu, rugând o cunoștință care l-a înhumat pe fiul său în cimitirul eroilor din Alba Iulia.

Eliberarea Clujului. La 11 octombrie 1944, Divizia 18 I. și Divizia 2 VM au executat o manevră de învăluire a orașului pe la nord-est și vest, în timp ce o divizie sovietică a pătruns frontal în oraș.

Eliberarea orașului Zalău. La 17 octombrie 1944, R. 90 I. în cadrul D. 18 I. a cooperat cu Divizia 4 Infanterie sovietică la eliberarea orașului Zalău.

Intrarea în Ungaria. La 24 octombrie 1944, R.90 I. acționa la 2 km sud de Carei, ajungând în cursul nopții la graniță, trecând apoi în Ungaria. Pe direcția Carei, atacul a fost amânat din ordinul generalului Avramescu pentru a doua zi, 25 octombrie, deoarece era ziua de naștere a regelui Mihai I. și generalul a vrut să-i facă o surpriză mai deosebită.

Lupte pe Tisa. R.90 I. în cadrul D.18 I. a ajuns la începutul lunii noiembrie 1944 la Tisa. Subunități din divizie au trecut râul în noaptea de 18 spre 19 noiembrie, realizând un cap de pod. După 8 contraatacuri ungare, subunitățile din divizie au fost retrase la est de Tisa. Dar, după o regrupare a D.18 I., la 27 noiembrie  reia acțiunea de forțare a Tisei, trecând cu toate forțele spre vest. La 30 noiembrie 1944, în zona localității Vencsello, într-un sector de apărare a R.90 I., în urma unui contraatac ungar, situația regimentului a fost periclitată. Sublocotenentul Dincă Vasile a luat o pușcă mitralieră și, în fruntea plutonului său, a intervenit salvând cu prețul vieții situația regimentului.

Iredentismul maghiar. Pe tăblițele cu numerele ca-selor din Ungaria, atât în sate cât și în orașe, era trasat con-turul frontierelor Ungariei Mari. În fiecare locuință existau baticuri de mătase pe marginile cărora erau imprimate sau brodate stemele și denumirea tuturor județelor din Transilvania, Cehoslovacia și Iugoslavia care au fost pier-dute în anul 1920.

Incident într-un oraș ungar. Pe timpul deplasării spre vest, din depozitele de alimente ungare se puteau aproviziona și unitățile românești și sovietice, pe baza unui document. O căruță din D.18 I., unde era un subofițer de intendență și un soldat, a oprit lângă un depozit pentru a ridica alimente. Santinela ungară din garda de pază, care era și cel care distribuia, a refuzat amenințându-i cu arma. În cele din urmă, cei doi au renunțat și, după ce au parcurs cca 200 m, s-au oprit, deoarece a venit un camion sovietic tot pentru alimente, și erau curioși să vadă dacă rușii vor putea lua alimente. „De la distanță am văzut cum a coborât un rus din cabină”, – povestește căpitanul veteran Ioan Gârda, nu știm ce i-a spus ungurul, dar dintr-o dată rusul i-a dat câteva cizme în fund și ungurul a rupt-o la fugă. Apoi, rusul ne-a chemat și pe noi, și am ridicat 20 de saci cu făină, am întocmit actele de scădere și am plecat.

Intrarea în Cehoslovacia. La 18 decembrie 1944, R. 90 I. a primit ordin să elibereze satul Buzița. Luptele au fost crâncene și au durat până noaptea târziu. Au fost relu-ate a doua zi, iar hitleriștii, învăluiți pe la flancuri și asaltați cu vigoare de ostașii R.90 I., au părăsit localitatea.

 

Slt. erou Paul-Mihu Sadoveanu, 24 de ani

Slt. erou Vasile Dincă, 26 de ani

As. Mil. R. R. ”Lt. erou P.Laţcu” Lugoj

 

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.