Sabia crizei politice atârnă asupra leului

Evoluția raportului euro/leu a fost una relativ stabilă, însă aceasta se poate modifica oricând, în funcție de schimările care pot avea loc în mediul politic local.

Perioada a debutat cu o medie de 4,6586 lei și s-a încheiat la 4,662 lei, maxim al ultimelor cinci luni, când tranzacțiile s-au realizat între 4,663 și 4,673 lei, cu închiderea în jurul valorii de 4,667 lei.

Parcursul din următoarele zile a leului va fi influențat de nivlul de tendința de apreciere a dolarului, care a beneficiat de noua majorare a dobânzii de către Fed, dar și de evoluția politică din țară, unde se discută tot mai mult despre o eventuală suspendare a președintelui Iohannis.

Pe de altă parte, relaxarea fiscală și majorările salariilor bugetarilor și a pensiilor au început să pună o tot mai mare presiune pe prețuri. Inflația a crescut în mai, conform INS, la 5,41%, cel mai înalt nivel din februarie 2013.

Majorarea prețurilor nu va încetini nici în următorii ani. Conform unor estimări ale FMI, România va avea, până în 2023, unele dintre cele mai ridicate rate anuale de inflaţie din UE, cuprinse între 3% şi 3,1%.

Cursul dolarului american a crescut spectaculos, de la 3,9497 la 4,0240 lei, cotațiile de la finalul perioadei urcând la 4,011 – 4,042 lei.

Moneda elvețiană, s-a apreciat de la 1,159 – 1,166 la 1,153 – 1,157 franci/euro, astfel că media a crescut de la 4,0129 la 4,0360 lei.

Menținerea inflației pe o pantă ascendentă, care va obliga BNR să opereze noi majorări ale dobânzii sale de politică monetară, a condus la o nouă creștere a indicilor ROBOR. Cel la trei luni a urcat  la 2,92%, maxim care nu mai fost atins de jumătatea lui octombrie 2014. Indicele ROBOR la șase luni a crescut la 3,03%, cel la nouă luni la 3,08% iar cel la 12 luni a urcat la 3,13%.

Rezerva Federală ame­ricană a majorat, la începutul perioadei, dobânda sa de politică monetară, la 1,75 – 2%, semnalizând, de asemenea, că există posibilitatea a două noi creşteri în acest an, ceea ce dovedește încrederea într-o creștere solidă a celei mai mari economii a lumii.

Pe de altă parte, BCE a decis să pună capăt în decembrie programului său de achiziţii de obligaţiuni suverane sau ale companiilor, prin care a injectat circa 2.500 miliarde de euro, începând cu 2015. Însă, dobânzile vor rămâne la nivelul actual, de aproape 0%,  până cel puţin la mijlocul anului viitor.

Decizile celor două mari bănci centrale au influențat evoluția perechii euro/dolar, care de la 1,1852 a scăzut rapid la 1,1543 dolari, nivel ce nu a mai fost atins din iulie trecut, pentru ca la finalul perioadei tranzacțiile să se realizeze între 1,1565 și 1,1624 dolari.

Indicele compozit al bitcoin calculat de Bloomberg valora la sfârșitul intervalului 6.466,66 dolari.

Analiza cuprinde perioada 7 – 18 iunie 2018

Radu GEORGESCU