|
|
* SPORT de IMPORT * SPORT de IMPORT *
Tradiţia
Ştim, de pe vremea lui Uwe Seeler şi Franz Beckenbauer nemţii au fost altfel de fotbalişti. Rigizi, dar puternici, lipsiţi de veleităţi tehnice, dar deosebit de migăloşi, fără farmec, dar impresionant de disciplinaţi, reprezentanţii Deutscher Fussball-Bund s-au agăţat mereu de treptele superioare ale competiţiilor mondiale pe naţiuni sau europene intercluburi. Rigorii tactice proprii, sistemului, i s-au pliat nume de certă valoare ca Netzer, Muller, Maier, Rummenige, Klinsmann, Matthaus şi, mai nou, Ballack sau Klose. Nespectaculoşi, dar permanent periculoşi, nemţii au acumulat poziţii şi puncte în clasamentele mondiale fiind, indiferent de forma de moment, cotaţi printre favoriţi în competiţiile oficiale. Triplă campioană mondială (1954,1974,1990) şi de patru ori vicecampioană, echipa Panzerelor a avut parte în timp de tehnicieni de cursă lungă şi mare clasă. De asemenea, în timp, alb-negrii s-au bucurat de prezenţa în teren a unor lideri cu greutate, care au ridicat valoarea sindicatului fotbaliştilor peste cea a antrenorilor şi conducătorilor, determinând rezultate impresionante.
Prezentul
În ultimii ani însă lucrurile s-au schimbat vizibil. Odată cu evoluţia în ansamblu a sistemelor şi relaţiilor de joc în fotbalul modern, tipul de echipă naţională germană, unul eficace însă destul de convenţional a dispărut. Opinia mea: la fel ca-n viaţă, ne dorim mereu ce nu avem, dar nu tuturor ne foloseşte. Europenii mizează într-un procent mai mare pe valoare individuală şi tehnică decât în trecut, în timp ce sud-americanii s-au europenizat, păstrând virtuozitatea specifică, dar astupând golul anterior de disciplină tactică în numele performanţelor care, astfel, n-au încetat să apară. Elocvent în acest sens mi s-a părut amicalul de pe Alianz Arena în care Germania a fost învinsă de o echipă a Argentinei care a controlat meciul în primul rând tactic. Ultima verificare cu ştaif a celor două mari puteri înaintea C.M. din Africa de Sud a arătat o echipă gazdă neputincioasă în a-şi impune un anume stil de joc, e drept în faţa unui mozaic de valori între care au excelat Veron, Mascherano, Di Maria şi Messi. Din păcate pentru ei, nemţii nu mai dispun nici de valori care să decidă (Ballack a sfârşit penibil, faultând şi protestând disperat), nici de un mecanism care să impresioneze prin omogenitate şi forţă.
Perspectiva
Scriu aceste rânduri după fluierul final al partidei Fiorentina – Bayern din Champions League. Gigantul munchenez a fost învins, dar s-a calificat cu noroc prin două goluri spectaculoase marcate de Van Bommel (căpitanul echipei) şi Robben - doi olandezi, având pe bancă un alt batav (Louis van Gaal) şi solist în teren un francez – Ribery. E, sigur, încă o explicaţie a regresului soccerului din aria germană, în care şi celelalte echipe de club se bazează pe stranieri, producând mai puţin calitativ şi plătind pentru vedetele altora. Un minus pentru propriile bugete, rezultate imediate la club şi un posibil minus în perspectiva echipei naţionale. Valabil şi pentru alţii, mai la est…
O victorie la baionetă
Greu cu oltenii ăştia. Ne întâlnirăm cu ei, nu de puţine ori. Şi nu ne prea iertară. Ne mai bătură, ne mai egalară, odată, chiar în ultima fază a meciului: aruncare de la nouă metri după fluierul final, mingea lovi blocajul şi, a dracu-lui minge, nu avu altceva mai bun de făcut, după ce atinsă blocajul, decât să intre în pla-să şi oltenii se pricopsiră cu un egal nesperat. Duminică, 7 martie a.c., dete Dumnezeu şi ni-i adusă pe olteni, pe uliţa noastră, în Sala de Sport “Lavinia Miloşovici”. Gol noi, gol ei, ne dusărăm până la 6-6. Lugojenii, nu ştiu de ce , se cam înmuiară. Şi olteniii profitară. Avură în căruţă 17 saci, iar noi numai 14, la repri-ză. Formaţia de fluieraşi, reşiţenii Adrian Lupşa şi Daniel Lupu, fluierară cam cum se fluieră pe la horă, adică atunci când eşti cuprins de nu ştiu ce stare de spirit. Bine că o făcură numai în repriza a doua! Ai noştri, pusără osul la bătaie, până când oltenii epuizară stocul de praz consumat, un biostimulent încă necuprins pe lista substanţelor “a-dimutuale”. Şi se făcu dreptate. Îi biruirăm cu 30-28. Nu e rău, dar s-ar fi putut şi mai bine.
Oştile combatante fură următoarele.
CSM Lugoj: Covaci, Uţă-portari, Căprariu (4 goluri), Pascu, Szabo. Petrişior (6), Suciu (6), Haldea (1), Gîrda (5), Popescu (3), Trifa (5), Rădoi. Antrenor, prof. Nicolae Băban.
HC Delignit (cum altfel decât?) Mehedinţi: Motoi, Ivan-portari, Udriştoiu (11), Talabă, Boştinaru (4), Anichiţei (oltean get-beget), (2), Popa (iartă-l Doamne), (1), Chipăruş (2), Rădulescu (6), Iacob (2). Comandant de oaste olte-nească, Petru Asavei. Căci Se-verinul nu a fost al meu, ci al urmaşilor, urmaşilor...
Flacăra violetă a oltenilor ne urmăreşte în continuare, astfel că în etapa de duminică, 14 martie a.c., tot la Lugoj, vor veni peste noi nişte olteni mult mai galonaţi, “universita-rii” Craiovei, cocoţaţi tocmai pe primul loc al clasamen-tului. Doamne dă, ca ei, la Lu-goj, să aibă rău de înălţime!
|
Comentaţi aceste articole
Vă rugăm sa comentaţi la obiect, legat de conţinutul prezentat în material. Orice deviere în afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afişarea de anunţuri publicitare, precum şi jigniri, trivialităţi, injurii aduse celorlalţi cititori care au scris un comentariu se va sancţiona prin cenzurarea parţială a comentariului, ştergerea integrală sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul ziarulactualitatea.ro nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora revine integral autorului comentariului.
|
|
|
|
