Ucrainenii din Banat au serbat Hramul Bisericii din Pădureni

Share Button

Pe la sfârşitul anului 1918, în părţile Banatului a venit un moşier ucrainean, foarte bogat, pe nume Husar, despre care se spune că ar fi avut în jur de şase moşii mari. După stabilirea moşierului pe teritoriul viitorului sat Pădureni, sau Husarka, numele satului provenind chiar de la moşier, se ştie că au început să se strămute familii din Zacarpatica, din Ucraina, dintr-o colonie numită Studene, pentru ca începând cu anul 1935 acest teritoriu să fie declarat o colonie ruteană.

Astăzi, în cadrul comunei Victor Vlad Delamarina, la aproximativ 12 km de municipiul Lugoj, se află localitatea ucraineană Pădureni, pe teritoriul căreia s-au aşezat ucrainenii acum circa 80 de ani. Cei care se stabileau aici primeau câte o bucată de pământ în jurul moşiei boierului, pe care să o lucreze spre a-şi asigura traiul şi spre a-şi ridica un acoperiş deasupra capului. Ei s-au stabilit la periferia satului Honorici, într-o pădurice.

Ucrainenii strămutaţi s-au dovedit a fi oameni gospo-dari, destoinici, care repede au reuşit să demonstreze veri-dicitatea zicalei “omul sfinţeşte locul” şi încet, încet, s-a conturat localitatea Pădureni, din zilele noastre (la acea oră mai erau alte patru localităţi ucrainene constituite deja, Copăcele, Cornuţel, Zorile, Criciova). Oameni aşezaţi, buni gospodari, cu credinţă în Dumnezeu, ucrainenii au fost foarte bine primiţi de localnicii bănăţeni, constituind un adevărat model demn de urmat şi de alte etnii. Au construit o şcoală, o biserică de lemn, care mai apoi a fost înlocuită cu o biserică nouă, din cărămidă datorită meşterilor con-structori ai familiei Teslevici, Teslevici-tatăl şi fiii Mihai, Vasile şi Ioan (ei au construit, printre altele, Biserica Ucrai-neană din Lugoj, Biserica din Lugojel) între anii 1975–1976, cu hramul Acoperământul Maicii Domnului. În anul 1976 Biserica a fost târnosită (sfinţită) de vrednicul de pomenire, Mitropolit al Banatului, Î.P.S. Nicolae.

Acoperământul Maicii Domnului este o sărbătoare cu o mare însemnătate pentru popoarele creştine, căci face referire la bunătatea Maicii Domnului şi se spune că în vremurile Împăratului Leon cel Înţelept, la Constantinopol s-ar fi arătat însăşi Fecioara Maria celor care au venit să se roage o noapte întreagă la biserica Vlaherna.

În acel moment, Maica Domnului ar fi apărut în văzduh şi ar fi acoperit mulţimea cu cinstitul ei şal sfânt (omofor). Scrierile relatează şi faptul că Fecioara Maria s-ar fi rugat lui Dumnezeu, spunând:
“Împărate ceresc, primeşte pe tot omul ce Te slăveşte pe Tine şi cheamă în tot locul preasfânt numele Tău! Şi unde se face pomenirea numelui meu, acel loc îl sfinţeste şi preamăreşte pe cei ce Te preamăresc pe Tine şi pe cei ce cu dragoste mă cinstesc pe mine Maica Ta. Primeşte-le toate rugăciunile şi făgăduinţele şi-i izbăveşte din toate nevoile şi răutăţile.”

Evenimentul este celebrat în fiecare an la data de 14 octombrie (după calendarul iulian, sau cum i se mai spune, după rit vechi) de către comunitatea ucraineană locală, dar nu numai, având rolul de a ne aminti că prin rugăciune se poate primi ajutor din partea Maicii Domnului.

Celebrarea Hramului s-a desfăşurat, sâmbătă, 14 octombrie 2017, la Biserica din Pădureni, începând cu utrenia, urmată de Sfânta Liturghie şi a luat sfârşit cu înconjurul bisericii.

La sărbătorirea hramului bisericii a luat parte un sobor de preoţi din localităţile: Timişoara, Sânnicolau Mare, Reşiţa, Caransebeş, Lugoj, Remetea Mică, Soca, Criciova, Petroasa Mare, Pădureni (preot Virgil Ioan Brotnei, care se află actualmente în fruntea credincioşilor pe care-i păstoreşte cu multă evlavie, bonomie, destoinicie, dăruire), Ştiuca, Dragomireşti, dar şi preotul misionar Gheorghe Rusneac al Protopopiatului Lugoj, avându-l în frunte pe P. On. Ilie Albiciuc, Protopop de Lugoj, precum şi numeroşi credincioşi din localităţile mai sus-amintite, biserica devenind neîncăpătoare. Hramul a luat sfârşit, cum stă în fires-cul lucrurilor, cu o agapă creştinească.

Mircea ANGHEL

249

Be the first to comment

Lasă un răspuns