Un nou popas concertistic, în comuna Balinț, cu „pianina călătoare” lugojeană

Share Button

Vineri, 3 noiembrie a.c., „pianina călătoare” de la Școala Gimnazială de Muzică „Filaret Barbu” din Lugoj va poposi, însoțită de mici artiști și profesori, la Școala Gimnazială din comuna Balinț, la invitația managerului instituției, prof. Mihaela Kristof.

Câteva semnificative repere culturale din vecinătatea Balințului ne atrag atenția. În satul limitrof Fădimac s-au născut Solomon Luminosu (1853-1880) și Vasile Micula (1881-1915), profesori la Institutul Pedagogic din Arad, adevărați apostoli ai învățământului românesc bănățean. S. Luminosu, dotat cu o frumoasă voce, după absolvirea Liceului Real din Timișoara a urmat cursurile Preparandiei arădene, fiind numit, în 1878, de către episcopul Ioan Mețianu, institutor de muzică vocală și instrumentală. În paralel a frecventat și Conservatorul de Muzică din Arad. Spre sfârșitul vieții a activat ca diacon la Biserica Catedrală Ortodoxă din Arad. Vasile Micula a manifestat un talent deosebit pentru științele exacte. După finalizarea studiilor liceale la Gimnaziul de Stat din Lugoj, a aprofundat matematica și fizica la Universitatea din Budapesta. Între 1907 și 1911 a funcționat ca profesor de matematică-fizică la Institutul Pedagogic arădean, transferându-se apoi la Școlile Centrale Române din Brașov, unde a predat aceleași discipline. A murit eroic în urma rănilor suferite pe frontul Primului Război Mondial.

La Leucușești, comună din fosta plasă Balinț, a văzut lumina zilei, în anul 1888, George Pavel, primul dirijor al Filarmonicii „Banatul” din Timișoara. Moştenise atracţia pentru muzică de la tatăl său, Vasilie Pavel (1840-1911), corist cu o îndelungată prezenţă în vechea Reuniune Română de Cântări şi Muzică lugojeană. În capitala culturală a românilor bănăţeni a absolvit Şcoala Primară Confesională Ortodoxă, avându-l ca învăţător pe Ioan Vidu, „doinitorul Banatului”. Era nepotul preotului-compozitor şi profesorului Aurel Popovici-Racoviţă (1879, Racoviţa, Timiş – 1942, Arad), primul bănăţean laureat al Premiului Naţional de Compoziţie „George Enescu”, la chiar prima ediţie, în 1913. A avut două surori, care au îmbrăţişat cariere muzicale (una era violoncelistă, cealaltă, artistă lirică), ambele stabilite, în urma căsătoriei, la Berlin, şi un frate, funcţionar la casa de Pensii din Bucureşti, despre al căror parcurs biografic nu deţinem nicio informaţie. Schimbându-şi domiciliul în Micul Paris (unde mama sa, Sofia Pavel-Nicoliţă – decedată în 1905, la vârsta de doar 36 de ani –, era profesoară de vioară), a urmat, în paralel, cursurile Liceului „Mihai Viteazul” şi cele ale Conservatorului de Muzică şi Declamaţiune, unde a fost învăţăcelul lui D. G. Kiriac (teoria muzicii) şi Alfonso Castaldi (armonie), absolvind vioara (cu premiul I) la clasa profesorului Rudolf Malcher, un apreciat maestru, care va activa, mai târziu, în calitate de concertmaistru, la Wiener Symphonie Orchester. A obţinut licenţa la Akademie für Musik und darstellende Kunst din Viena (ca bursier al Statului Român), secţiile pedagogie-vioară şi muzică de cameră, după ce frecventase şi cursuri de compoziţie cu profesorul Franz Schrecker, urmând, apoi, şi un curs de perfecţionare în arta interpretării violonistice cu František Ondříček, ce i-a facilitat obţinerea, prin concurs, a postului de prim-violonist la Wiener Tonkünstler Orchester. A studiat, în paralel, şi dirijatul, cu Oskar Nedbal, exercitându-şi, în acelaşi timp, şi una din marile sale pasiuni, muzica de cameră, ca membru în vestitul Urania Streichquartett. După Primul Război Mondial a înfiinţat, în capitala valsului, o orchestră de cameră, cu care a desfăşurat o susţinută activitate concertistică în numeroase centre culturale europene.

Prezența muzicienilor lugojeni la Balinț, într-o instituție de învățământ, reprezintă un nou demers în perpetua străduință de a trezi emoții artistice în sufletele curate ale micilor școlari și a mijloci contactul cu capodopere ale muzicii universale, dar mai ales cu opusuri din patrimoniul muzicii naționale. În apropierea mărețului moment al celebrării centenarului Marii Uniri, tinerii trebuie pregătiți și sensibilizați să vibreze sub faldurile tricolorului.

Constantin-T. STAN

93

Be the first to comment

Lasă un răspuns