„Vatra de olari” de la Jupânești – ediția XXXIX-a – o manifestare unică în Banat

Urmărește-ne pe WhatsApp | Telegram | Google News

Duminică, 2 septembrie 2018, începând cu ora 10, a avut loc la Jupânești, localitate situată la 13 kilometri de Făget, cea de-a XXXIX-a ediție a sărbătorii „Vatra de olari”, ineditul eveniment, deosebit de frumos și apreciat în fiecare an, fiind organizat de către Primăria şi Consiliul Local Făget, Casa de Cultură Făget și Centrul pentru Cultură și Artă Timiș.

Conform tradiției, manifestarea s-a desfășurat în Poiana Olarilor, debutând cu  expoziția cu vânzare de ceramică utilitară, de unde s-au putut cumpăra diferite oale și vase din lut (ceramica roșie decorată simplu), realizate prin metode tradiționale de către meșterul olar din Jupânești, Trandafir Velcu, în vârstă de 90 de ani (care se ocupă cu acest vechi meșteșug de 77 de ani), o expoziție demonstrativă cu o roată a olarului, prezentată de Alin Andraș (Zorani), însă originar din Jupânești, care are copilărit printre meșteșugarii din localitate și care dorește să ducă mai departe această tradiție, precum și o expoziție cu vânzare de vase, linguri și tablouri cu icoane sau cruci sculptate în lemn, obiectele din lemn fiind realizate de sculptorul Eugen Barbos, din Jupânești.

Începând cu la ora 11, a urmat un spectacol folcloric, foarte aplaudat de publicul spectator, sosit în număr foarte mare la tradiționala manifestare. Spectacolul a fost susținut de ansamblurile folclorice „Făgețeana” din Făget„Călușarii” din Sintești„Junii Gugulanidin Caransebeș, precum și soliștii de muzică populară:  Floare Hojda-Tomoioagă, Beatrice Mitru, Theea Patricia Ploscariu, Bogdan Medelean, Nelu Savu, Gabi Cocoş, Ioan Beschiu, Iozefina Smaia, Alexandra Tofalvi, Denisa Gavriluţ Pârvoni, Liliana Savu Badea.

De la minunata ceramică de Cucuteni, tezaur datând de acum 5.000 de ani, la frumoasele amfore, oale și ulcioare dacice și până la tradiționala și deja celebra ceramică de Horezu, poporul român se poate mândri cu străvechiul meșteșug al olăritului în cele mai valoroase forme ale sale.

Mesteșugul olăritului avea un rol practic, dar ceramica este folosită și în scop decorativ, în construcții sau pentru anumite ritualuri. Locuința țărănească cuprinde o varietate de vase de lut: oale, ulcioare, căni, străchini, chiupuri (vase de lut ars, de mare capacitate, în formă de amforă, întrebuințat pentru păstrarea untdelemnului, a murăturilor), blide, oale pentru ținut laptele, oale foarte mari în care se pregătea mâncarea pentru sărbătorile religioase, vase pentru flori, statuete, fluiere, jucării și altele.

Ceramică tradițională, făurită de meșteri autentici, mai găsim astăzi în târgurile și expozițiile în aer liber, de obicei cu prilejul diferitelor sărbători și evenimente culturale. În popor, vasele de lut, oalele și străchinile sunt în continuare folosite în bucătărie pentru preparat mâncarea și servit masa. În bucătăria tradițională, vasele de pământ au reputația că înnobilează gustul bucatelor. 

Sperăm ca tradiția olăritului să nu se piardă din sufletul românilor și din satul românesc niciodată, deoarece conservarea și promovarea tradițiilor sunt absolut necesare, acestea reprezentând o parte a patrimoniului  pe care îl avem ca națiune, fiindcă tradițiile unui popor nu trebuiesc uitate, altfel trecutul național ar deveni de neînțeles pentru generațiile următoare.

Estera CIMPONERIU

Despre admin 6555 de articole
Nicolae Silade, poet și jurnalist

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.